Știință

Pe 21 decembrie 2025, solstiţiul de iarnă aduce cea mai scurtă zi din an, cu 8 ore şi 50 de minute de lumină naturală în Bucureşti.

Un studiu recent a arătat că Pământul ar putea fi la doar trei zile distanță de o catastrofă cauzată de o furtună solară, care ar putea prăbuși sistemul de sateliți și ar provoca haos în infrastructura electronică.

Astronomii au descoperit supernova SN 2025wny, situată la 10 miliarde de ani-lumină, fiind amplificată de două galaxii, ceea ce o face o „Cruce a lui Einstein”.

Vulcanul Bezimianîi din Rusia a avut o erupție în noiembrie 2023, trimițând un nor de cenușă de 10 km în atmosferă. Aceasta erupție contribuie la creșterea muntelui, care a fost distrus în 1956.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge a comparat monogamia la oameni cu cea la alte mamifere, descoperind că oamenii au un scor de 66%, mai mare decât la suricate, dar mai mic decât la castori.

Wilson Bentley, cunoscut ca 'Snowflake', a fost primul fotograf al fulgilor de zăpadă, dedicându-se acestei activități timp de peste patruzeci de ani. Fotografiiile sale sunt arhivate la Smithsonian.

O erupție solară clasificată X1.9 a avut loc duminică, iar efectele acesteia ar putea include aurore boreale în noaptea de miercuri spre joi.

Pe 4 decembrie 2025, va avea loc Luna Plină cunoscută sub denumirea de Luna Rece. Fenomenul va atinge maximul la ora 01:14, fiind vizibil pe tot parcursul nopții.

Cercetătorii au identificat ciuperca Cladosporium sphaerospermum în zona de excludere de la Cernobîl, care se dezvoltă pe pereții clădirilor radioactive. Această ciupercă se hrănește cu radiații, demonstrând o adaptabilitate remarcabilă la condițiile extreme.

O echipă de astronomi a propus existența unei exoluni ce orbitează în jurul exoplanetei HD 206893 B, la 133 de ani-lumină distanță. Descoperirea necesită confirmare suplimentară.

O echipă de cercetători a descoperit dovezi ale vieții microbiene în roci vechi de 3,3 miliarde de ani din Africa de Sud. Aceștia au folosit o metodă inovatoare bazată pe învățare automată pentru a identifica amprentele chimice ale organismelor vii.

Un studiu recent a arătat că Grecia este cea mai activă țară seismic din Europa, având peste 2.000 de falii seismice active. Baza de date creată va ajuta la proiectarea infrastructurilor.

Aidan Connor, un elev de liceu din Connecticut, a descoperit un fosil de dinozaur vechi de 150 de milioane de ani în Montana. Fosila a fost găsită în timpul unor săpături arheologice.

Un studiu recent sugerează că pisicile au fost domesticite cu aproximativ 3.500-4.000 de ani în urmă în nordul Africii, contrar credințelor anterioare care le asociau cu Levantul.

Cercetătorul Chris Thorogood a descoperit o specie rară de floare, Rafflesia hasseltii, în jungla din Sumatra, după o căutare de 13 ani. Momentul a fost surprins într-un videoclip publicat de Universitatea Oxford.

Roverul Perseverance al NASA a detectat pentru prima dată descărcări electrice în atmosfera marțiană, asociate cu fenomene meteorologice cunoscute sub numele de 'diavoli de praf'. Această descoperire are implicații importante pentru studiul climatului și explorarea viitoare a planetei.

O echipă de cercetători a anunțat că a observat primele dovezi directe ale materiei întunecate, o substanță care constituie 27% din cosmos. Descoperirea ar putea schimba înțelegerea noastră asupra Universului.

China a lansat un program internațional de cercetare în domeniul fuziunii nucleare în orașul Hefei, oferind acces la platforme de cercetare pentru oameni de știință din întreaga lume. La eveniment, s-a semnat Declarația de la Hefei.

Cercetătorii au identificat, cu ajutorul inteligenței artificiale, că lava topită a provocat seria de peste 25.000 de cutremure din Santorini. Activitatea seismică a început în ianuarie 2025.

Cercetători din Franța, Germania și SUA au descoperit că planeta Theia, care a contribuit la formarea Lunii, ar fi provenit din zona internă a Sistemului Solar. Această descoperire schimbă ipotezele anterioare despre formarea planetelor.