#inflație

Banca Centrală a Rusiei a anunțat o reducere a ratei dobânzii de referință cu 50 de puncte de bază, până la 16%, pe fondul încetinirii inflației și dificultăților economice. Președintele Putin a comentat asupra situației economice, atribuind-o politicii monetare stricte a băncii.

Iancu Guda, specialist economic, discută despre modul în care dobânzile influențează ratele la creditele ipotecare, subliniind importanța conștientizării acestor fluctuații de către împrumutători.

În noiembrie 2025, România a avut cea mai mare rată a inflației din UE, de 8,6%, în timp ce media europeană a scăzut la 2,4%.

Măsurile fiscale implementate în vară continuă să afecteze bugetul românilor, cu o inflație aproape de 10% și creșteri semnificative ale prețurilor la energie și utilități.

Inflația anuală în România a rămas la 9,8% în noiembrie 2025, fiind alimentată de costuri, nu de cerere. BNR se confruntă cu limitări în controlul inflației, în special în sectoarele de servicii și energie.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va decide nivelul salariului minim pentru 2026 până la Crăciun. Sindicatele cer o majorare la 4.350 de lei, iar patronatele susțin menținerea nivelului actual de 4.050 de lei.

Negocierile pentru salariul minim în România continuă, cu propuneri de îngheț din partea unor oficiali, în timp ce sindicatele și premierul Grindeanu se opun, invocând creșterea costurilor de trai.

Un studiu al Blocului Național Sindical (BNS) preconizează o deteriorare a pieței muncii în România în 2026, cu scăderi ale salariilor reale și o rată a șomajului ridicată, din cauza creșterii taxelor și inflației.

Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a afirmat că salariul minim ar trebui să crească pentru a susține angajații și economia României, în contextul creșterii productivității și a inflației.

Guvernul va realiza o actualizare a chiriilor pentru locuințele de stat, care nu au fost modificate de 18 ani, corelându-le cu inflația. Această măsură a fost întârziată timp de 17 ani.

Dumitru Chisăliță, expert în energie, a declarat că prețul gazelor nu ar trebui să crească după liberalizarea din aprilie 2026, având în vedere previziunile internaționale. Guvernul negociază măsuri de sprijin pentru consumatori.

Casa de brokeraj XTB a publicat o analiză pentru 2026, prognozând un curs de 5,25 lei/euro, o creștere economică de 0,8% și o inflație de 3,9%.

În toamna anului 2025, costul orar al forței de muncă din România a scăzut cu aproape 1%. Această scădere poate reduce presiunile inflaționiste și sugerează un echilibru pe piața muncii.

Conform unui studiu realizat de IC Solutions, piața de e-commerce din România a crescut cu 10% în 2025, ajungând la 8,5 miliarde de euro. 68% dintre consumatori cumpără online lunar.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat un nou mecanism de protecție împotriva inflației, care va fi aplicat după expirarea plafonării adaosului comercial la alimente. Măsura va fi adoptată prin lege până la 31 martie 2026.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat un nou mecanism care va interveni automat pentru a proteja prețurile alimentelor atunci când inflația depășește 5%, după eliminarea plafonării adaosului comercial.

La 1 Decembrie 2025, economia României arată creșteri în sectoarele private, în ciuda deficitului bugetar și inflației ridicate. Guvernul a crescut taxele pentru a acoperi gaura bugetară.

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație acuză Guvernul Bolojan de slăbirea statului de drept și pierderi financiare. Aceștia au prezentat 25 de puncte critice.

În primele nouă luni din 2025, aproape 500.000 de români și-au închis conturile de economii, conform datelor FGDB. Inflația și teama de recesiune au determinat utilizarea economiilor pentru cheltuieli curente.

Conform datelor INS, până în 2026 se estimează scumpiri și tăieri de personal în construcții, industria prelucrătoare și comerțul cu amănuntul. Inflația rămâne o problemă majoră.