#economia României

Un sondaj recent al BNR indică o percepție negativă asupra situației economice în rândul companiilor, cu o majoritate raportând o înrăutățire a condițiilor economice.

Remiterile personale trimise de românii din diaspora au atins valoarea de 6,7 miliarde de euro în 2024, reprezentând aproape 2% din PIB-ul României. Aceste sume susțin financiar multe familii și au un impact stabilizator asupra economiei.

Iancu Guda, specialist economic, discută despre modul în care dobânzile influențează ratele la creditele ipotecare, subliniind importanța conștientizării acestor fluctuații de către împrumutători.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România se confruntă cu o scădere economică din cauza măsurilor guvernamentale și a perturbațiilor economice globale, dar speră să mențină un trend stabil.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pentru case și mașini din România vor crește semnificativ, după ce CCR a validat măsurile fiscale. Aceasta vine într-o perioadă de scumpiri și scădere a consumului.

În octombrie 2025, deficitul comercial al României a ajuns la 27,5 miliarde de euro, cu importuri majoritare de bunuri de consum și o structură dezechilibrată a schimburilor comerciale.

Mii de angajați au fost anunțați de concedieri înainte de Sărbători, fiind numite 'optimizări' și 'reorientare strategică'. Industria auto este grav afectată.

Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să înghețe salariul minim pe economie la nivelul actual de 4.050 de lei brut pentru anul 2026, urmând ca o ordonanță de urgență să fie adoptată în curând.

Creșterea economică a României a fost confirmată la 1,6% în T3 2025, cu o dinamică cumulată de 0,8% pe primele 9 luni. ING Bank a majorat prognoza PIB, dar preconizează o contracție în T4.

Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o creștere economică de 1,6% în trimestrul III din 2025, cu contribuții pozitive din construcții și agricultură, dar o scădere în sectorul industrial.

La finalul lunii noiembrie 2025, rezervele valutare ale BNR au crescut la 65,408 miliarde euro, cu intrări de 2,544 miliarde euro și ieșiri de 2,483 miliarde euro.

România se află în cea mai bună perioadă din istoria sa, cu un PIB per capita de 78% din media europeană. Aceasta este rezultatul alocărilor financiare din străinătate și creșterii economice.

La finalul lunii octombrie 2025, activele Pilonului II de pensii au crescut cu 27% față de anul anterior, atingând 191,3 miliarde de lei. Creșterea este datorată contribuțiilor și profiturilor record.

La 1 Decembrie 2025, economia României arată creșteri în sectoarele private, în ciuda deficitului bugetar și inflației ridicate. Guvernul a crescut taxele pentru a acoperi gaura bugetară.

Leul românesc suferă fluctuații semnificative, influențate de piața valutară internațională. Volumul zilnic al tranzacțiilor pe Forex a crescut, afectând indirect cursul EUR/RON.

În primele zece luni din 2025, au fost eliberate 31.678 de autorizații de construire, cu o creștere de 4,1% față de 2024. Specialiștii avertizează că aceasta nu indică o revenire completă a pieței.

Consiliul Fiscal a avertizat că România riscă o criză a datoriei suverane din cauza deficitului bugetar care a crescut semnificativ. Veniturile fiscale scăzute contribuie la această situație.

Conform datelor INS, managerii din comerțul cu amănuntul prevăd o creștere accentuată a prețurilor în perioada noiembrie 2025 - ianuarie 2026, deși activitatea economică va rămâne relativ stabilă.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, estimează o revenire a economiei românești în 2026, condiționată de cheltuieli chibzuite și bugete corecte. Investițiile private vor juca un rol esențial.

Violența generează costuri economice semnificative, iar România se confruntă cu o vulnerabilitate crescută din cauza conflictelor internaționale. Cheltuielile pentru apărare au crescut, afectând bugetul național.