#economia românească

În octombrie 2025, volumul serviciilor de piață prestate populației a scăzut cu 1,9% față de luna precedentă și cu 6,9% față de octombrie 2024, indicând o contractionare a consumului discreționar.

În noiembrie 2025, România a avut cea mai mare rată a inflației din UE, de 8,6%, în timp ce media europeană a scăzut la 2,4%.

În octombrie 2025, salariul mediu net în România a fost de 5.492 lei, dar trei sferturi dintre angajați câștigă mai puțin decât această medie. Disparitățile salariale sunt evidente, cu salarii foarte mari în sectoare precum IT și aviație, și salarii mici în hoteluri și restaurante.

Datele INS din octombrie 2025 arată o scădere a comerțului cu amănuntul în România, atât față de luna anterioară, cât și față de anul trecut. Aceasta indică o schimbare structurală în economie.

Articolul explorează percepția unei civilizații extraterestre asupra economiei românești, subliniind sărăcia relativă, creșterea rapidă a salariilor fără o corespondență în productivitate și preferința românilor pentru economisirea în numerar.

Afaceri românești se bazează pe muncitori străini, în special din Nepal, cu peste 300.000 de permise de muncă emise în ultimii trei ani. Majoritatea lucrează în construcții.

Conform unui raport al Băncii Mondiale, România ar putea realiza cu 28% mai mult comerț internațional dacă ar utiliza mai eficient resursele disponibile. Problemele principale sunt legate de exporturile cu valoare adăugată mică și dependența de importuri scumpe.

Ministerul Afacerilor Externe a propus un proiect de act normativ care permite Guvernului să supravegheze companiile afectate de sancțiunile SUA, inclusiv Lukoil. Mecanismul se aplică în cazuri de sancțiuni obligatorii și efecte colaterale.

Florin Jianu, președintele Confederației Patronale IMM, a declarat că măsurile fiscale afectează grav IMM-urile din România, cu creșterea datoriilor și scăderea consumului.