#CCR

Președintele Nicușor Dan a anunțat că o decizie recentă a Curții Constituționale îi oferă dreptul de a sesiza CCR cu privire la legi, inclusiv pe motive de fond, după reexaminarea acestora de către Parlament.

Nicușor Dan a declarat că Președintele României are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la o lege, inclusiv după reexaminarea acesteia de către Parlament, ceea ce întărește rolul Președintelui ca garant al Constituției.

Nicușor Dan a depus o sesizare la CCR, contestând Legea Novak, care impune o cotă de 40% sportivi români în echipele de competiții naționale, susținând că aceasta încalcă drepturile constituționale și europene.

Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională legea cunoscută ca "legea Novak", afirmând că aceasta încalcă drepturile constituționale și europene ale sportivilor.

Victor Negrescu, europarlamentar și vicepreședinte al PE, a avertizat că o decizie de neconstituționalitate a legii pensiilor magistraților ar putea duce la suspendarea fondurilor europene pentru România, punând în discuție funcționarea coaliției guvernamentale.

Nicușor Dan a contestat la CCR legea Novak, inițiativă susținută de fostul ministru Eduard Novak. Petiția a fost semnată de reprezentanți ai 7 echipe din SuperLiga României.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pentru case și mașini din România vor crește semnificativ, după ce CCR a validat măsurile fiscale. Aceasta vine într-o perioadă de scumpiri și scădere a consumului.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că are încredere în validarea legii pensiilor magistraților, în ciuda amânării deciziei CCR, menționând că proiectul respectă constituția.

Curtea Constituțională a României a amânat decizia privind reforma pensiilor speciale pentru magistrați, din cauza unor divergențe între judecători. Decizia finală va fi luată pe 28 decembrie.

Emilia Șercan a declarat că amânarea deciziei CCR pe pensiile magistraților, programată pentru 28 decembrie, indică o posibilă respingere a legii de către curte. Aceasta a criticat timingul deciziei, sugerând că este o manevră calculată.

Guvernul României lucrează la un plan pentru a asigura accesul la 231 de milioane de euro din PNRR, necesari reformei pensiilor magistraților, în urma amânării deciziei CCR.

Curtea Constituțională a României a amânat, pentru 28 decembrie, decizia privind legea care modifică pensiile magistraților, în urma unor dezbateri de peste trei ore. Înalta Curte a formulat obiecții de neconstituționalitate, susținând că legea discriminează magistrații și încalcă independența justiției.

Curtea Constituțională a dat aprobarea pentru o lege care va introduce noi taxe și impozite în România, începând cu 1 ianuarie 2026, inclusiv creșteri ale impozitelor pe proprietate și taxe pe colete.

Legea Guvernului Bolojan, care majorează impozitele pe proprietate și mașini, a fost aprobată de Curtea Constituțională și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Curtea Constituțională a României discută sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților, care este contestat pentru discriminare și încălcarea independenței justiției.

Judecătorii Înaltei Curți s-au reunit pentru a decide dacă să atace la CCR legea lui Ilie Bolojan privind pensiile magistraților. Decizia va fi anunțată la ora 13.00.

Înalta Curte de Casație și Justiție se va reuni pentru a decide dacă va ataca la Curtea Constituțională legea pensiilor magistraților, recent asumată de Guvernul Bolojan. Opoziția are termen de trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat că o lege considerată inoportună de magistratură nu este automat neconstituțională. Guvernul își asumă răspunderea pentru reforma pensiilor magistraților.

Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat întârzieri în cererea de plată 4 din PNRR, estimată la 2,62 miliarde euro, din cauza unei contestații la CCR. Cererea ar putea fi trimisă până pe 15 decembrie.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că s-a convenit în coaliție să fie eliminate toate excepțiile din proiectul de eliminare a cumulului pensiei cu salariul, cu excepția celor stabilite de Curtea Constituțională. Proiectul poate fi adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului sau prin vot în Parlament.