În noiembrie 2025, inflația anuală în România a stagnat la 9,8%, după ce a atins un vârf de 9,9%. Aceasta reprezintă o menținere în zona lui 10%, un nivel semnificativ mai ridicat comparativ cu media din zona euro. Stagnarea inflației sugerează o tranziție de la o inflație alimentată de cerere la una alimentată de costuri, un aspect pe care Banca Națională a României (BNR) nu îl poate controla.
În timp ce BNR menține dobânda de politică monetară la un nivel ridicat pentru a frâna creditarea și consumul, prețurile continuă să crească în trei domenii cheie: energie, servicii și alimentele importate sau intens procesate. Prețurile serviciilor au crescut cu 10,99%, depășind media generală, cu creșteri notabile la biletele CFR, igienă și cosmetică, reparații auto, transport urban și asistență medicală. Aceste creșteri se datorează salariilor în creștere, lipsei de personal și scumpirii materialelor.
BNR poate influența cererea, dar nu poate aduce personal suplimentar în sectoarele afectate, cum ar fi mecanicii auto sau medicii. De asemenea, nu poate forța firmele să devină mai eficiente, ceea ce face ca inflația din sectorul serviciilor să fie considerată cea mai „lipicioasă”. În ceea ce privește energia și mărfurile nealimentare, inflația a scăpat de sub controlul băncii centrale, cu o creștere medie de 10,73%, în timp ce energia electrică a înregistrat o explozie de +62,36% după eliminarea schemei de plafonare.