Indignarea publicului român față de opulența afișată de anumite persoane publice, inclusiv politicieni, este un fenomen complex, cu rădăcini sociale, economice și psihologice. Psihologul Radu Leca subliniază că munca prelungită și stresul cotidian contribuie la această reacție. Românii care lucrează ore îndelungate simt o combinație de oboseală și vigilență morală atunci când observă luxul altora, ceea ce duce la o comparație socială acută.
Leca explică faptul că această opulență publică activează conflicte interioare, generând disonanță cognitivă. Oamenii cred în munca cinstită, dar percep recompense disproporționate, ceea ce le provoacă frustrare. Această stare de tensiune poate duce la cinism, speranță în schimbare sau la o concentrare asupra micilor victorii personale.
Psihologul evidențiază că nu bogăția în sine este problema, ci blocajele percepute în mobilitatea socială. Compararea cu cei mai avuți devine motivantă doar atunci când există o cale de avansare. Când această cale este percepută ca inaccesibilă din cauza nepotismului sau privilegiilor, apare resemnarea. Astfel, românii nu visează la lux, ci la o viață în care să nu se simtă inferiori.