În România, stațiunile balneare au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă după anul 1880, influențată de modelul orașelor termale din Franța și Germania. Conform studiului lui Ștefania Tîrcă, aceste stațiuni au fost, începând cu secolul al XIX-lea, un laborator al modernității, unde s-au îmbinat preocupările pentru sănătate, recreere, estetică urbană și progres tehnologic. Revista Arhitectura a dedicat un număr recent, intitulat 'Salutări de la băi!', arhitecturii stațiunilor balneare, explorând istoria lor și proiectele de revitalizare care vizează locuri precum Băile Herculane, Amara, Govora, Techirghiol și Ocnele Mari. Aceste inițiative sunt menite să readucă la viață aceste destinații legendare, care oferă terapii și îngrijire a sănătății, și să răspundă nostalgicilor după vremurile de odinioară.