Margareta Spînu-Cemîrtan, în vârstă de 83 de ani, a fost deportată în Siberia în anul 1949, împreună cu familia sa. La acea vreme, ea avea doar șapte ani și lucra în grădină, iar fratele ei și tatăl său adunau fân. Deportarea a fost orchestrată de autoritățile sovietice, care l-au acuzat pe tatăl ei de comerț ilegal, deși acesta era un țăran sărăcăcios. Familia a fost urcată într-o mașină militară, fără a putea lua nimic cu ei. După trei săptămâni de călătorie, au ajuns într-un cătun izolat din Siberia, unde condițiile de viață erau extreme, cu ierni dure și resurse limitate. Margareta a povestit că supraviețuirea depindea de o normă de lemne și de unele furturi de alimente. Ea își dorește ca tineretul să cunoască adevărul despre regimul stalinist și efectele sale devastatoare.